<<< Istoricul decoraţiilor

Ordinul “Mihai Viteazul”

Scurt istoric

           Intrarea României în Primul Război Mondial (15 august 1916), a impus adaptarea sistemului de decorații existent la noile cerințe, deoarece, conform regulamentelor existente, ordinele “Carol I” și “Coroana României” nu aveau prevăzute și însemne “de război”, așa cum avea ordinul “Steaua României”. Desfășurate pe un front cu mult prea lung pentru efectivele sale, slab dotată și fără a avea sprijinul prevăzut din partea aliaților din Antantă, Armata Română, cu tot entuziasmul cu care a pornit campania, a suferit o serie de înfrângeri, inițial în Dobrogea dar și pe frontul din Ardeal, cu începere din a doua jumătate a lunii septembrie. Pentru a ridica moralul ofițerilor și trupei, dar și pentru a recompensa vitejia și eroismul manifestat pe câmpul de luptă, regele Ferdinand instituie, prin decretul Regal nr.2968 din 26 septembrie 1916, ordinul militar de război “Mihai Viteazul”, numele ordinului fiind el însuși elocvent pentru idealul în numele căruia se ducea războiul: înfăptuirea unității naționale.

Deși respectivul decret regal este “operant” (primele decorări cu noul ordin datând din 28 noiembrie 1916), în 21 decembrie se dă un nou Înalt Decret, nr.3249, prin care se rectifică vechiul text de instituire. Conform acestora, ordinul era organizat pe trei clase, se acorda “exclusiv pentru fapte excepționale de război ofițerilor care s-au distins în fața inamicului” și nu se putea conferi decât începând cu clasa a III-a. Decretul din septembrie preciza forma decorației în termeni foarte generali, iar cel din decembrie sublinia că vor fi precizate printr-un regulament condițiile și modalitățile de conferire, acesta din urmă nefiind însă redactat și publicat pe timpul războiului. Se știe că schițele desenelor pentru ordin au fost executate de însuși regele Ferdinand, iar prevederea legal㠖 acea ca distincția să fie acordată exclusiv pentru fapte de arme în fața inamicului – a fost amendată, în sensul că au fost decorați și ofițeri comandanți de mari unități sau de stat major, ale căror trupe au reputat victorii importante.

            În 1927, cu puțin timp înainte de moartea sa, regele Ferdinand semnează legea privind acordarea unor drepturi materiale pentru ofițerii decorați cu acest ordin, cel mai important fiind împroprietărirea, fără plată, cu un lot de 25 ha. teren arabil și cu un lot de casă de 500 mp; se prevedea și dreptul de a călători cu bilet gratuit (la clasa I), pe C.F.R., N.F.R. și S.M.R.

            În 1936, regele Carol II, iubitor de fast, a dat Decretul Regal nr.2859 prin care se introduce portul unei uniforme speciale pentru cavalerii ordinului “Mihai Viteazul”, aceasta constând dintr-o manta albă pe care este aplicată crucea din postav a ordinului, precum și dintr-o cușmă de miel alb. Tot Carol II, în 1938, prin Regulamentul Legii ordinelor și Medaliilor Naționale conferite pe timp de război, face primele precizări ale formei decorației pentru fiecare din cele trei clase, aducând și o modificare a însemnului din 1916, în sensul introducerii, între brațele crucii, a două spade încrucișate.

            Abia în 6 noiembrie 1940 apare primul Regulament al ordinului militar de război “Mihai Viteazul” iar prin Decretul Regal nr. 2787/8 octombrie 1941, se modifică forma decorației din 1916, noul model fiind conferit pentru fapte de arme pe frontul din răsărit. Acesta, păstrând forma și dimensiunile anterioare, avea pe avers, așezată central, cifra încoronată a regelui Ferdinand și pe brațul inferior, anul “1916”, iar pe revers, cifra încoronată a regelui Mihai și pe brațul inferior, anul “1941”.

            După 23 august 1944, deoarece nu se putea conferi o decorație care avea inscripționat anul începerii războiului cu Uniunea Sovietică, primii ofițeri decorați cu “Mihai Viteazul” pentru operațiunile duse alături de aliați, vor primi vechiul însemn din 1916. Prin Decretul Regal nr. 1935 din 18 octombrie 1944 se operează o nouă modificare a însemnului prin instituirea Ordinului Militar “Mihai Viteazul” cu spade și se închide vechiul ordin, md. 1916, pentru fapte săvârșite după 23 august. De la acea dată, toate viitoarele decorări se vor face numai cu noul model, care are pe avers cifra încoronată a regelui Mihai iar pe centrul reversului, data “1944”, între brațele crucii fiind plasate două spade încrucișate.

            Ordinul militar “Mihai Viteazul”, ca cea mai înaltă distincție care se poate acorda pentru fapte de arme, a fost nominalizat ca atare în Legea nr.29/2000 și a fost legiferat prin Legea nr.327/2003. Față de vechile prevederi, noua lege aduce unele modificări, în sensul că în prezent, pentru fapte excepționale, ordinul se poate acorda unor ofițeri și pe timp de pace, în cazul când, participând la operațiuni militare cu cotă ridicată de risc a unor forțe multinaționale din care fac parte și unități românești, au dat dovadă de eroism și de competență deosebită. Menținându-se cele trei clase ale ordinului, așa cum au fost și în trecut, s-a adăugat, la clasa I, o stea, asemănătoare celei a gradelor înalte de la celelalte ordine, aceasta deoarece simplul însemn prins sub formă de broșe – așa cum era el la toate modelele anterioare - era total lipsit de “fastul” cuvenit celei mai importante decorații de război care se poate conferi de către statul român, mai ales în perspectiva unei posibile acordării a acestuia unor înalți comandanți militari străini.

Sus !